Eu nu te las vre-o dată, nici nu te voi lăsa
Spre tine-i îndreptată, mereu privirea mea,
Nici singur drag copile, vre-o dată nu vei fi,
Iubirea mea cerească, mereu te va-nsoți.

Eu nu te uit o clipă, te port mereu în gând,
Cum te-m purtat cu-o cruce, în spate grea urcând,
Te port pe brațul care, în cuie îl băteau,
Acei fără credință, când ei mă răstigneau.

Eu nu te las pe tine, în suferințe-amare,
Ți-aduc doar mângâiere, cobor cu alinare,
Căci tu iubit de Mine, copile-ai fost mereu,
Cu-o dragoste cerească, căci Eu sunt Dumnezeu.

Ți-am alungat și teama, ce îți dădea târcoale,
Ți-am arătat ieșirea, când rătăceai prin vale,
Să nu te temi o clipă, Eu lângă tine sunt,
O călăuză dreaptă, spre cer jos pe pământ.

Eu nu te las vre-o dată, ales de Mine ești,
Ca slăvile divine, tu să le moștenești,
Mereu te voi conduce, numai spre slava Mea,
Încrede-te în Mine, Eu nu te voi lăsa.