Fii străjer în rugăciune,
Vremuri grele azi trăim,
Cu ispitele ce-n față,
Pe-a ta cale-ntruna vin.

Nu lăsa să te zdrobească,
Umbrele acelui rău,
Nu uita... tu ai putere,
Căci ești fiu de Dumnezeu.

Stai de veghe-ntotdeauna,
Vremi din urmă astăzi sunt,
Lupta este lupta bună,
Ce-i în toi azi pe pământ.

Să nu cazi de oboseală,
Oricât ție ți-ar fi greu,
Nu uita... a ta tărie,
Este-n toate Dumnezeu.

Să nu atipești o clipă,
Pradă tu să nu devii,
Când încearcă să îți stingă,
Răul dragostea dintâi.

Când ți-arată lumea care,
Plină este de sclipiri,
Ce sunt doar deșertăciunea,
A vremelnicii iubiri.

Tu să nu-ti apleci privirea,
Norii când doar vin și vin,
După ei să-ți zboare gândul,
Unde-i locul cel divin.

Chiar de urla-n miez de noapte,
Șoaptele... să nu te temi,
Va veni îndată Domnul,
Dacă-n miez de noapte-l chemi.

Fii străjer pe calea vieții,
Să nu rătăcești pe ea,
Nevegherea-ți va aduce,
Lacrimi și durere grea.

Tu să nu clipești o clipă,
Vegheator mereu să fii,
Ca să nu se stingă dorul,
Focul dragostei dintâi.