Slavita-mparatie-a pacii
si dulcei fericiri de sus
tanjind de dorul dupa Tine,
din suflet Te doresc nespus.

Ce oare mi-a schimbat simtirea
ce altadata Te ura
iar astazi dragostea de Tine
de doru-Ti sa suspine-asa!

O, minunata Tara-a pacii,
Strain prin lume astazi trec
mereu inalt spre Tine ochii,
mereu genunchii mi-i aplec.

As vrea la sanul Tau cel dulce
cand calea-mi voi sfarsi sa vin
sa-mi odihneasca-n veci viata
Dumnezeescul Tau alin.

Sa-mi linistesc adanc iubirea,
cu ochii fericiti privind
mereu noi forme-a bucuriei
si frumusetii rasarind.

In intunerecul luminii
ce-nvaluie fiinta Lui
eliberat deplin de mine,
iubirii-n veci sa ma supui.

Si-acolo-n pacea fara margini,
Pe veci ce nu se mai sfarsesc,
desavarsirea impacarii
cu vesnicia s-o gasesc!