A fost o zi și a fost o clipă
Ce mult aș vrea să nu fi fost!
Când eu orbit, am ales clipa
Și pofta mea, nu voia Sa.

A fost o zi și a fost o clipă
Când eu grăbit am spus un da,
Că să aleg ceea ce moartea
Mă îndemna să merg spre ea.

A fost o zi și-a fost o clipă
Așa plângea cu amar Adam
Când eu, orbit de-a gandului ispită
Am încălcat porunca Sa.


Plângea la căpătâiul raclei
La cel dintâi priveghi sub cer.
Cu Eva în brațe și Cain departe
Gustau pierzarea lumii întregi.

Un plâns urca spre cer deodată
Te rog, cu lacrimi azi... . Îti cer!
O clipă să mă-ntorc, se poate,
Să-ndrept păcatul meu mișel?


A fost o zi și-a fost o clipă
Când liniștit, nu mai veghea
E pace azi... și sunt acasă,
Armata e în mână mea!

Eu pot să stau, să fac ce vreau!
O șoaptă neagră se aude,
Privește-n jos la roaba ta...
De ce n-o chemi, doar tu ești rege!

Ea poate fi acum a ta!
Nu trebuie să știe nimeni
Ești împărat, tu faci ce vrei!
O clipă numai și atâta...

Te poți opri apoi când vrei
Tu dai porunca și armata,
E toată sub comanda ta
O clipă numai doar atâta... .


Și trimetea pe soli s-aducă,
Pe aceea ce-o dorea arzând
Neștiind că avea să guste
Potirul grelei despărțiri.

Lupta cu leul și cu ursul
Și a ieșit învingător!
Cântau femeile întruna
Că a ieșit biruitor!

Că el zdrobise zeci și mii
De filisteni în lupta grea.
Cu Goliat răpus, cântă Osana,
Totul fiind spre slava Sa!

Dar pe Batșeba a poftit-o
Uitând de legi și Dumnezeu.
Acuma vreau să șterg păcatul
Și să acopăr fapta mea.

-Eu pot să scap, spunea profetul
De cruntă judecata Sa.
Dar patru fii plăteau cu viața
Pentru o zi și un... "atunci".

Ce nu se șterge nici cu lacrimi
Și nici cu sfinte năzuinți.
Durerea grea și despărțirea
De cei iubiți pentru... " atunci."

Aș vrea să șterg, e grea durerea!
Aș vrea să pot merge "atunci"
Să lupt cu pofta și păcatul!
Să biruiesc dușmanul crunt.

Cu patru răni adânci în suflet,
Privea salvarea lumii întregi,
Văzând o zi a îndurării,
O jertfă grea din vina mea.

A fost o zi și-a fost o clipă
Când a ales tot planul Său,
A fost un da, Eu sunt aici!
Și împlinesc doar voia Ta.

A fost un cântec în câmpie
Și niște magi ce căutau,
Să se închine unui rege
Ce se smerea și se-ntrupa.

A fost Irod și-a fost o gloată,
Ce cauta și acuza
Pe Fiul sfânt să-l dea la moarte!
Că ne vorbea de țară Sa.

A fost o jertfă și-o salvare,
Pentru atunci și clipa grea
Când cu păcatul stam de vorbă
Uitând de toată legea Sa.

Acum e o zi și e o clipă,
Oprește-te, nu te grăbi!
Mai bine plângi acum și rabdă
Decât să plângi atunci în chin.

Nu obosi și stai în urmă,
La toți ce-au mers naintea ta
Privește atent și ia povață
La tot ce faci și spui cândva.

Nu te gândi decât la Domnul
Și la cuvântul Său divin
Ca să rămâi acum și mâine
Mereu mereu în voia Sa, Amin!