O tu,pribeag al sortii,tu vesnic oropsit
mergand p drumul vietii mereu nefericit
cautandu-ti fericirea...n-ai s`o gasesti,
oricat ai cauta comori,femei,barbati,palate
sunt o minciuna toate.

Din cand in cad o clipa amagitoare
si peste scurta vreme din nou descurajare.
Ai obosit p care si nu vrei sa mai lupti
e grea lupta cu viata si nu mai poti s`onfrunti.
Traiesti mereu cu gandul ca maine-ti va fi bine
si nu vrei sa accepti ca`i mare inselaciune.
Trecura anii buni din viata ta...si inaintand iti pare tot mai grea,
dar la final ce`o fi...si`ti zici...in fine!
un gram d fericire o fi si pt mine!
Si acum o intrebare:
NU INTELEGI TU OARE...CA VIATA FARA DUMNEZEU E NUMAI INTRISTARE???