NU, NU PUTEM UITA...

Nu, nu putem uita O, Tată
Că ne-ai primit în Turma Ta,
S-avem trăire minunată,
Să fim în binecuvântata ceată
Ce-n veci cu Mirele va sta.

Nu, nu vrem să uităm vreodată
C-am fost rebeli, străini de Cer,
Că ne-ai chemat şi-am zis îndată:
"Noi Te urmăm oriunde, Tată
Dă-ne acum voinţi de fier."

Cum să uităm acea privire
Cu care ne-ai întâmpinat
Când ne-ai găsit în prăbuşire?
O, ce-ndurare, ce iubire
Cum nimeni altul nu ne-a dat!

Ne-ai scos din groapa dezolării
Unde zăceam fără un rost
Eram în gheara nepăsării
Nu, nicidecum n-om da uitării
Ce-am devenit din ce am fost.

Nu, nu vom şterge din gândire
Ce am primit când ne-ai aflat:
Ardoare sfântă de slujire
Şi dor nestins de nemurire
Şi trai ceresc, imaculat.

Nu, nu putem uita cum Harul
Ne-a cercetat şi ne-a-nvăţat
Să ne construim altarul
Unde să ne-aducem darul
Pentru tot ce Tu ne-ai dat.

Da, ne vom aduce-aminte
Cum în ceasuri de urgii
Ale Tale dulci cuvinte
O, cerescule Părinte
Ne-au dat iarăşi bucurii,

Cum tot timpul în lucrare
Am simţit prezenţa Ta,
Cum ne-ai dat orientare
Spre Neprihănitul Soare.
Veşnic Ţie-Ţi vom cânta!

Nu, nu putem uita, O Tată
Că ne-ai atras din lumea rea,
Ne-ai adus în sfânta ceată
Şi ne-ai dat voinţă-n viaţă
Să urmăm ETERNA STEA.

Data: 23 August, 2007