Înăuntrul fiinţei mele
Sufletu e gol, pustiu
Se întreabă-n clipe grele
Dacă-i mort sau dacă-i viu.

Îndurare, milă cere,
Pentru trup, râvnă şi zel,
Partea lui de moştenire,
Ce-a lăsat Divinul Miel.

Ea, suflarea cea Divină,
Ce în mine ai suflat,
Vrea iertare pentru vină,
Vrea iertare de păcat.

Şi la Tine să se-ntoarcă,
Când de trup s-o despărţi
Ce-i ţărână putrezească,
Ce-i divin se va sfinţi.