Vine răsplata promisă

Cât poți să mai plângi ca părinte
Pentru tot ce îți pare a fi rău
Când treci prin cuptorul fierbinte
Ca la sfârșit să ajungi un erou...

O zi nu-i ca alta, dar toate-s ale Lui
Te chinui prea mult, să stai în picioare
Fără de El, nu poți să bați nici un cui,
Nu poți privi nici măcar, o rază de soare

Ești mic pe pământ, ești doar o suflare
O frunză uscată, care se leagănă-n vânt
Ești stăpân peste tot, așa ți se pare?
Sau vrei ca să-nșeli, pe cel Veșnic Sfânt?

Nu vezi că Dumnezeu, te trezește
Căci tot ce-i în jur, îți spune de El
Natura din juru-ți, prin culoare vorbește
Ca și în vechime, se întâmplă la fel

Nu vezi că Dumnezeu, te iubește
Te mustră cu drag, atunci când greșești
Ca un părinte, care copii și-i crește
Îi cerți cu blândețe, apoi te mâhnești

Nu vezi tu, că mai există iertare,
Poți tu să simți mângâierea Divină?
Atunci când din cer primești ascultare
Și-n mintea zglobie apare lumină

Of! ... Ce durere, să trăiești... să fii mort
Să nu îți pese de cel de o seamă
Să stai fără griji, să te așezi în confort
Când semenul tău, te strigă, te cheamă

Of... ! Nepăsare e-n jur, totu-i sublim
Iubirea de sine e tot mai prezentă
Spre țeluri supreme, cu putere vâslim
Și fără veghere, intrăm în moarte latentă

Dar noi care știm, ce vedem și-auzim
Stăm liniștiți, căci totul e scris
Stăm treji în Cuvânt, veghem, și-l păzim
Căci vine răsplata, așa cum a Zis.

Amin bandisebastiantapas@gmail. com