De ce mai aduni şi acum la tăceri
Când iată, eşti chiar lângă cruce?
De ce să mai plângi, de ce să disperi,
De ce să mai porţi pe umeri poveri
Când Tatăl Tău vrea a le duce?

De ce să priveşti mereu înapoi
Când dorul spre zare te poartă?
De ce stai murdar, când sânge şuvoi
Te spală, te curăţă de orice noroi
Şi orice păcat el îţi iartă ?

De ce să stai gol, fără haină de fiu
Când haina cea albă te-aşteaptă?
De ce să fi mort, când poţi fi viu?
De ce nu vrei cerul, ci doar un pustiu?
De ce să nu schimbi a ta soartă?

De ce să amâni, dacă ziua de azi
e-a ta, dar nu ştii despre ziua de mâine
de ce să mai ai lacrimi pe obraz?
de ce să aduni comori de necaz,
când ceru-I deschis pentru tine ?