1. Ce dulce-i povara iubirii,
Pe umeri curaţi aşezată,
Ea-i mirul din Templul măririi
Și jarul pe-altarul jertfirii,
Aşa e povara iubirii,
În inima-n care-i purtată!

2. Ce albă e floarea iubirii,
Mai albă ca neaua-nsorită,
Ea-i sfânta podoab-a unirii,
Și-i veşnic izvor fericirii,
Aşa este floarea iubirii,
În inima-n care-i primită!

3. Povara şi floarea iubirii,
Păstreaz-o şi creşte-o în mine
Să fiu de folos mântuirii,
La toţi de pe calea pieirii,
Prin harul ales al iubirii,
Isus să-i atrag lângă Tine!

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 210.