Privind prin ceața densă-a vremii,
Cu mii de ani în urmă,
Poporul Israel în greaua lui robie
Purta povara lui enormă.

Pe lângă cărămizi din lutul ud și greu,
Stăpânul blestemat
În Nil le-aruncă-acuma, fără milă
Orice nou născut băiat.

Maria, simbol de-amărăciune,
Ea, sora cea mai mare,
Ajută cu ce poate pe frații ei mai mici,
Părinții-s pe ogoare.

Dar vine și mai cruntă durere pentru ea
Când Moise, frățiorul umil,
E pus cu sicriașul din papură și smoală
Între trestii jos pe Nil.

Maria-ngrijorată de frățiorul ei cel scump
La pândă se postează.
Dar ce se vede oare? Prințesa cu alaiul
Spre mal înaintează.

Ea vede sicriașul și-aude-un prunc că plânge,
Iar roaba i-l aduce.
Milă i se face și-ar vrea să îl păstreze
Dar n-are lapte dulce.

Maria a prins prilejul,’naintea ei se pleacă:
„N-ai vrea să-ți caut doică?”
Da, prea bine, vreau. Adu-mi una și-o plătesc.
Și i-a adus a lui mămică.

A ajuns să alăpteze mama pentru bani băiatul
Care-a fost răscumpărat.
La urmă cu sfială prințesei ea l-a dat,
Ca să crească în palat.

A crescut, și-a învățat înțelepciunea din Egipt
Moise prințișorul.
Însă el nu și-a uitat frații de la cărămizi,
Nu și-a uitat poporul.

Și văzând un egiptean că-i bătea un frate,
Din doi pumni l-a omorât pe egiptean.
Însă totuși n-a putut să facă bună dreptate,
Și-a fugit curând, din Egipt în Madian.

A fost frate cu pustiul patruzeci de ani,
Ginere la Reuel.
Și-apoi Domnul l-a trimis din nou în Egipt
Pentru-a izbăvi pe Israel.

Domnu i-a dat sprijin și-ajutor în lucrare
Chiar pe frații lui.
Și-au ieșit din Egipt spre Sinai milioane
Sub călăuzirea Domnului.

Domnul i-a trecut prin mare, pe un drum păzit
Ca pe uscat;
Iar pe Faraon cu care, călăreți și a lui armată
Marea i-a-necat.

Și-au cântat atuncea laude lui Dumnezeu
Pentru izbăvire.
Maria prorocița cânta cu-n cor de timpane
Domnului mărire.

Dar ispita geloziei a deschis portița
Între frați,
Maria și Aron au cârtit împotriva lui Moise
De nemulțumiri mânați.

Ei, se pare, pretindeau că Moise a luat o străină
De nevastă.
De care ziceau că-i etiopiancă,
O năpastă.

Sefora nu era etiopiancă, nici total străină,
Ci madianită,
Din Avraam străvechiul patriarh
Coborâtă.

Credincioasă Dumnezeului Preasfânt,
Ea-i era soție
Și-i purta de grijă soțului iubit,
Sănătos să fie.

Tatăl ei i-a dat lui Moise bunul sfat,
Pentru-organizare,
Ca să rânduiască căpetenii și judecători
În lucrare.

Moise face-ntocmai, pune căpetenii
După sfat,
Fără să-l întrebe pe Aron și pe Maria,
Nu i-a consultat.

Foc s-au supărat de atuncea frații,
Și ei sunt proroci.
De ce să fie Moise singur suveran
Mai presus de toți?

Nu le contestă Domnul slujba ce o au,
Aceea de prorocie,
Dar a fi egali cu Moise e-o pretenție prea mare,
E-o obrăznicie.

Moise avea o slujbă unică și sfântă
Plină de putere
Domnul îi vorbea gură către gură,
Dezlegând mistere.

Omul cel mai blând ce-a trăit vreodată
Pe pământ,
Dar n-a fost așa la-nceput din fire,
Nicidecât.

N-a fost el așa când s-a răzbunat
Crud pe egiptean.
Blând l-a făcut școala de la oi
În pustiul Madian.

Numai un om blând va ști să se supună
Celui Preaînalt
Și să conducă prin pustiu spre Canaan
Poporul încăpățânat.

Când discordia apare între frații buni
În slujire,
Dumnezeu cel drept și bun a luat
Măsuri de pedepsire.

Dumnezeu apără autoritatea celui trimis
În lucrare,
Și pentru cârtirea celor doi, a rostit
Aspră mustrare.

Ascultători să fim slujitorilor din Biserică
Cu autoritate
Chiar atunci când nouă ni se pare
Că nu au dreptate.

Norul s-a îndepărtat de pe cortul sfânt,
Iar Maria
Plină-a fost de lepră, albă ca zăpada
Ce-a adus cârtirea?

Mândria lor a fost aspru umilită
Înaintea tuturor.
Aron se căiește și se-ndreptă către Moise
Ca mijlocitor.

Moise face o rugăciune către Dumnezeu
Pentru cea lovită,
Ca s-o vindece de lepră,
Să fie izbăvită.

Domnul a ascultat pe slujitorul credincios,
Că-i plin de îndurare.
Dar pe Maria, ce-a iscat cârtirea,
A trimis-o la izolare.

Șapte zile-a stat pe loc tot poporul,
Ca să țină minte
Că murmurul și cârtirea împiedică mântuirea,
Nu te duc ‘nainte.

Doar credința și recunoștința
Cu mulțumire
Ne înalță-n slăvi cerești prin Duhul
Înspre mântuire.
Amin.
(Marți, 20 octombrie 2020)