Copacul de la Golgota

S -a trezit natura, copacii înfloresc,
Păsările cerului cântă și iubesc,
Eu caut un copac  frumos, cu flori rare,
Cu rădăcini în ale  cerului hotare.


Ciocârliile  se - nalță cântând  duios:
"-Cel mai frumos  este  Copacul  lui Cristos,
Se înalță măreț   pe Dealul Iubirii,
Poartă pe ramuri  florile nemuririi.

Rozele sale trimit parfum suav  în sus,
Au aruncat spinii pe fruntea lui Isus,
Parfumul mijlocește la Tronul ceresc,
-Tată, iartă -l pe om, căci Eu tot îl iubesc!

Ne strigă Copacul, e încă  în floare,
Natura renaște, dar până când oare?
Înflorește Copacul  de la Golgota,
Cu  florile roșii  "Sânge  pentru viața ta!"

Aici, susură un izvor cu glas duios,
Și împarte iubirea lui Isus Cristos,
Când mările toate vor dispărea  cândva,
Izvorul de la Golgota nu va seca."

Natura renaște, dar până când oare?
Să venim la Copac până e în floare,
Până mai este  har pentru inima mea,
Până mai pot cânta  și eu" Aleluia!"

Azi, mai  crește copacul de la  Golgota,
Ramurile cuprind lumea, inima ta,
Un cântec de iubire  se înalță spre cer:
"Eu veșnic te voi iubi, pe tine, Israel!"