1. A fost cândva un staul... nu cel din Betleem.
O peşteră ciudată, o grotă de blestem.

2. Păstorul fără grijă plecase pe poteci...
Dormeau pe sub păianjeni ciorchini de lilieci.

3. O rază de lumină nu pătrundea din cer,
De zgură era ziua şi nopţile, de fier.

4. Alunecau culbecii pe jilavii pereţi.
În fânul ud şi putred se-nghesuiau bureţi.

5. Dar într-o noapte... îngeri cântară la zenit
Şi parcă, printre stele, o stea a răsărit...

6. Şi, nu ştiu cum, deodată veneau lumini de zori;
Iar fânul era proaspăt şi mirosea a flori.

7. Zburară liliecii şi beznele s-au dus!
Iar eu cântam din fluier cu îngerii de sus...

8. Dar iată, într-o parte privirile mi-arunc
Și văd sclipind o iesle şi-n ieslea mea... un Prunc...

9. Veniţi, veniţi, voi, îngeri,
păstori şi oameni buni!
Veniţi, voi, magi ai vremii,
că-i vremea de minuni!

10. Şi - pentru-a câta oară –
slăviţi pe Dumnezeu! ?
Căci Pruncul e acelaşi,
iar staulul... sunt eu.