1. Împrăştie frumuseţea cântărilor Isus,
Cum soarele lumina pe-ntinderi făr-apus;
Căci sufletul ce cântă mereu e mai frumos,
/: Cântarea luminându-l îl face luminos! :/

2. Împrăştie fiorul puternicei cântări,
Cum tunetul îşi poartă cutremurul prin zări.
Căci sufletul ce cântă răzbeşte neînfrânt,
/: Cântarea-i tinereţe, putere şi avânt! :/

3. Împrăştie-armonia cântărilor deplin,
Cum vântul poartă-n larguri miresmele de crin;
Căci unde e cântare, acolo-i duhul blând,
/: Și pace şi-armonie şi dragoste oricând. :/

4. Împrăştie cântarea cântărilor Isus,
Să-nvălui lumea-ntreagă în harul ei de Sus;
S-aduci prin ea cântarea pe pământ.
/: Căci fericire-i numai în dragoste şi cânt! :/

5. Împrăştie mireasma cereştilor cântări,
Cum vânturile poartă parfumuri peste zări.
Căci unde-aduci cântarea, faci sufletul mai blând
/: Și-acolo faci iubirii și păcii loc curând. :/

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 344.
Autor text: Traian Dorz.