Un strop din izvorul Luminii
Autor: Viorica Stela Dan
Album: Licariri din roua cerului
Categorie: Zidire spirituala
Un strop din izvorul Luminii
O salcie plecată spre râu,
O salcie plângătoare,
Veghează pe mal de râu.
O apă curgătoare,
Ce curge la vale şi duce cu ea,
Tot ce s-a scurs, mereu,
De pe deal, mizeria.
Mereu, mereu...
Dar un râu cristalin...
Izvorât din izvorul luminii.
Curge sublim,
Plin de sacrificiul iubirii.
Poţi sorbi din apă,
Fără teamă,
E apă curată.
Izvorul ne cheamă...
El curge tot mai puternic,
Stau la mal, ca orbul Bartimeu,
S-aud glasul Celui Veşnic.
Vreau să sorb din apă şi eu.
Parcă mi-e teamă,
Din apa vieţii să sorb.
Dar un glas mă cheamă,
Mă-ndeamnă să sorb.
Ca şi Bartimeu, cer ajutor:
-Doamne, să sorb vreau şi eu,
Apă din al Tău izvor;
Şi aşteptat la mal tot mereu.
Am nevoie de ajutor,
De lumina cerească,
Să-mi aline al meu dor.
Neprihănirea să crească.
Nici un spic de grâu,
Nu plânge sub secerătoare.
Doar salcia, la margini de râu,
E salcie plângătoare.
Din opera Iubire,
Grâul cântă o arie cu foc.
Salcia plecată, stă în neclintire.
Iar eu... spre Isus mă-ntorc.
La Tine, Domnul meu Viu,
Mă-drept cu ardoare.
Doresc un bob ca să fiu,
Un bob de grâu în a Tale ogoare.
M-aplec spre râul veşniciei,
Să sorb din apa vieţii.
Să cânt imnul bucuriei,
În zorii dimineţii.
Neclintită vreau să fiu,
În faţa păcatului.
S-ascult de Cel ce e Viu,
Să-I dau Slavă Împăratului.
Firea-mi s-o răstignesc,
Pe rug să se usuce.
În neprihănire să trăiesc,
Sub cruce.
Te implor să te înduri,
Pe genunchi m-aplec umilă.
Tu cunoşti câte gânduri,
Se îndreaptă spre Lumină.
Fă să strălucească peste mine, Faţa Ta,
Să sorb din izvorul Luminii.
Să se-nalţe Slava Ta,
Revarsă fluviul Iubirii.
Un strop din izvorul Luminii
Aş vrea să sorb, ca să curg...
De dorul adânc al inimii,
Din zori până-n amurg.
În poezia mea, Adevărul,
Izvorât din iubirea Ta Sfântă,
Să-şi aibă versul... mersul.
Ridicat pe stâncă,
Cu bucuria mântuirii,
Să se umple Universul.
Din puritatea sfinţirii,
Fă-mi Doamne tot versul.
Dă-mi din lumina Ta,
Doamne, Lumină.
Să se-nalţe Slava Ta,
Lumină din Lumină.
Înaltă-Te peste ceruri,
Fă din mine, tot ce vrei.
Până-n cele din urmă vremuri,
Ai tăi sunt toți anii mei.
Luminează-mi versul
Cu Iubirea Ta,
Peste-ntreg pământul,
Să se-întindă Slava Ta!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/24547/un-strop-din-izvorul-luminii