Cand eram atat de-aproape
De-a ma cufunda in hau
Si cand vuiet greu de ape
Rasuna-mprejurul meu,


Cand puterea mi-era mica
Si-aveam sufletul pustiu,
Cand ma luau fiori de frica,
Doamne Tata, nici nu stiu

Cand Te-ai aplecat spre mine,
Din valtori m-ai ridicat
Si m-ai dus sub zari senine,
Sufletul mi-ai mangaiat!

De aceea-Ti canta-ntruna
Inima-mi, ce-ai innoit
Si doresc ca totdeauna
Sa stau la sanu-Ti, smerit.