DOAMNE DA-NE LUMINA TA

Lumea-i fără teamă, plină de batjocoritori,
Unde... faptele nelegiuite făuresc înșelători.
Unde... rău-i cuibărit şi alintat în desfrânare,
Mișelia şi cu viclenia nu mai au hotare...

Nu pricep nimic! Omu-i doar o suflare,
Totuși e fără teamă și-n rău limită nu are.
Viața... o clipă nu-i în stare s-o înfiripă,
Se crede etern, dar e-o suflare de-o clipă.

Adevărul Tău, Doamne, veșnic va dăinui,
Dar mulți se lasă înșelați de minciună.
Ei nu pot vedea gheara, care-i va chinui,
Căci se feresc de smerenie, ca de ciumă.

Mândria este vălul, ce ne-întunecă vederea,
Și mintea ne-o conduce pe o cale sucită.
Ne frânge zborul spre aștri răpind
mântuirea,
Ce-n jertfa pe cruce ne-a fost dăruită.

Doamne, îndură-Te de noi, ridică vălul!
Risipește întunericul şi revarsă lumina.
Doamne, Tu ști, cât de abil este răul...
Deschide-ne ochii, cercetează-ne inima.

Mândria ne dă brânci, în groapă să cădem.
Iubirea Ta, de păcat poate să ne dezlege.
Doamne, dă-ne lumină Ta, clar să vedem...
Luminează-ne mintea, să putem înțelege:

Cât de minunată e dragostea Ta divină,
Și-mpreună cu Tine alergăm spre fericire.
Tu faci viața noastră de iubire plină,
Ne porți pe brațe spre mântuire.

Toate viețuitoarele Îți dau mărire,
Doar omul se pierde în ițe din fire,
Mândria în el rodește o negură deasă,
Din întuneric, singur, nu poate să iasă.

Doamne! Ai puterea bezna să o risipești,
Cu lumina Ta Sfântă, să ne călăuzești.
Deschide orizontul spre cerul Tău Sfânt,
Prin Harul ce se revarsă peste pământ.

La Golgota ai revărsat iubire divină,
Ai purtat păcatul nostru, Tu cel fără vină.
Tu izvorul vieții, deschide-ne prin Lumina Ta,
Ochii, să vedem iertarea, ce vrei a ne-o da.