În pântec când eu te purtam
De multe ori mă întristam
Căci știam suferința mea,
Știam că viața era grea.
A fost o clipă să te pierd
Și inima mi-a ars în piept,
M-am temut tare pentru tine
Căci nu te mai simțeam în mine.
Și eu la Domnul am strigat
Și El pe tine te-a vegheat
Și te-am născut chiar de crăciun,
Băiatul meu frumos și bun,
Ai fost darul lui Dumnezeu
Și am uitat că era greu.
•••••••••••••••••
Ești puiul meu și te iubesc
Și numai bine îți doresc
Mă rog mereu la Dumnezeu
Să te ferească de greu
Să te conducă spre lumină,
Spre dragostea caldă, divină.
Emilia Dinescu