Doamne, sufletul mi-e zdrențe
Căci puiul meu a plecat,
Speră viața să-l răsfețe
Și lumea mi l-a luat.

Doamne, puiul mi-e departe,
A plecat plângând, oftând,
Multe graniți ne desparte
Iar eu am rămas plângând.

Stau și mă gândesc mereu
La Tine, scump Dumnezeu
Căci și noi ne-am depărtat,
De pe cale am plecat.

Și Tu, Doamne ai suferit,
În lume ne-am risipit
Și Tu, Doamne ai oftat
Când Satana ne-a înșelat.

Te rog, Doamne să primești
Simple gânduri omenești,
Trimite a Ta îndurare
La puiul meu cel mai mare.

Te rog, Doamne să ai milă
Și să-i dai a Ta lumină,
Să-i conduci pașii mereu,
Să-l trezești din somnul greu.

Te rog, Doamne, să-l conduci,
La adevăr să-l aduci,
Să nu-l lași să rătăcească,
Dragostea să se răcească.

Te rog, Doamne, să-i vorbești
Și privirea să-i zărești,
Să-i ți inima pe jar
Căci viața e al Tău dar.

Plânge inima în mine,
Dar mă încred, Tată, în Tine
Căci eu Ție ți-am predat
Turma mică ce mi-ai dat.
Emilia Dinescu