Zece zile de consacrare
Autor: Emilia Dana Dinescu
Album: Poezie nouă
Categorie: Laudă și închinare
N-am stat în timpul meu pe metereze,
Au fost la mijloc alte interese,
Nu vreau să spun că eu nu m-am rugat,
Dar vreau să spun, satan m-a înșelat,
Mi-a ocupat timpul ce l-am promis
C-o larmă care-i chiar de nedescris,
M-a prins în mreaja lumii efemere
Și timpul petrecut în neant piere.
A fost o săptămână de preaplin,
M-ai binecuvântat cu mult divin
Deși știu bine că am eșuat
Când timpul meu de rugăciune am neglijat,
Dar Tu în bunătatea Ta cea mare,
Ai fost cu mine în săptămâna care
Prinsă de griji lumești m-am depărtat
De rugăciunea mea parcă am uitat.
Revin în grup, la frații mei uniți
Căci vreau să fim cu toții mântuiți,
Revin așa cum am promis la rugăciune,
E timp divin de stat în plecăciune,
Un gol simțim când noi ne depărtăm,
Un gol imens prin care eșuăm
Chiar dacă Tu ai milă și îndurare
Și ne ferești de greaua încercare.
Avem dureri în suflet și venim
La cruce cu speranță noi rostim
O rugăciune, din inimă sperăm,
Cu Tine vrem acum să alergăm
Căci singuri nu suntem nimic, suntem pustii,
Te rog credința Tu s-o reînvii,
Să ne ajuți la cruce, pe calvar
Să ne zidim cu toții sfânt altar.
Aducem noi în rugăciunea noastră
Pe cei bolnavi să-i umpli de speranță,
Să le alini dureri și suferință,
Venim cu rugă și cu umilință,
Spitalele sunt pline de răniți,
De boală mulți sunt tare ofiliți
Și acasă mulți bolnavi în paturi zac
Cu inima ei strigă, chiar de tac.
Strigăm în rugăciunea noastră disperați
Pentru copii ce parcă au fost furați
De lumea asta plină de păcate,
Sunt rătăciți, păcatul îi desparte
De Tine, ei vocea Ta n-aud și nu ascultă
În vălmășeala lor n-au cum s-audă
Decât al lumii clinchet ce pare chiar frumos,
Le sună lor melodios, dar e scârbos.
Strigăm în rugăciunea noastră pentru cei
Ce nu au case, dorm în parcuri, pe alei,
Mulți au plecat în țări străine după pâine
Și nu au nici un rost, nu le e bine,
Te rog să îi trezești, să nu îi lași în amorțire
Pe cei ce caută în lume fericire,
Să îi ajuți pe cei fără adăpost
Să înțeleagă, să-și găsească rost.
Pământul pe alocuri s-a cutremurat
Și multe case pe loc s-au dărâmat,
Mulți au murit de groază sub moloz,
Cândva și viața pentru ei a fost mai roz,
Să înțelegem și să ne rugăm
Căci timpul este scurt, bine nu așteptăm
Căci este scris și știm noi din Scriptură
Păcatul a ajuns fără măsură.
În lume mulți petrec la carnaval
Și prin orgii dedică timpul lui satan,
Sodoma și Gomora acum sunt pe pământ
Satan i-a prins pe mulți în jurământ,
Considerând că-i bine, ei greșesc
Și cu păcatul ei se mulțumesc,
E libertate în a merge în păcat,
Dar ce-i greșit e numai blestemat.
Ne-am deșteptat și știința este sus,
Pe piedestal, el, omul a fost pus,
Am construit rachete nucleare
Și am pornit război între popoare
Măcel se face chiar cu sânge rece,
La răutate parcă se întrece,
Cine sau ce să învingă pe pământ
În luptă merg, se îndreaptă spre mormânt.
În farmacii imense se lucrează
Și parcă omul astfel se distrează
Cu viruși și bacterii dezvoltate în eprubete,
Apoi ei fac ca lumea cu sete să aștepte
Un antivirus, poate un vaccin
Ce să ne protejeze de moarte și venin,
Noi credem cu speranță că am evoluat,
Dar fără Tine, Doamne, lumii ne-am subjugat.
Văd răutatea lumii ce mă înconjoară,
Dar răutatea mea pe mine mă doboară,
Te rog, să mă ajuți ca să mă pocăiesc,
Nu vreau cu bună știință să greșesc,
Timpul e limitat, în lume încă-i har
Ajută-mă ca astăzi să primesc al Tău dar,
Să vin la cruce cu păcatul meu,
Să las povara în urmă alături de ce-i rău.
Ajută-mă de astăzi să stau legat de Tine,
Să nu mă las furat de a valului mulțime,
Ajută-mă să stau mai mult în rugăciune,
S-aleg plin de speranță doar drumurile bune,
Ajută-mă ca crucea ce o am de dus să fie
Plină de îndurare, de har și bucurie
Căci de stau lângă Tine, necazul e ușor
Ajută-mă, Isuse și umple-mă de dor.
Închei cu Tine ruga și vreau să-ți mulțumesc
Căci nu trăiesc prin mine, prin Tine eu trăiesc,
Vreau să vorbesc de Tine prin vers și poezie
Căci vorbele sunt goale de nu-s scrise doar Ție,
Vreau să fiu o lumină prin ce scriu și rostesc
Fiindcă ești al meu Tată, eu vreau să te iubesc,
Căci veșnicia toată cu sete o poftesc,
Să scriu doar despre Tine și-n ceruri îmi doresc.
Emilia Dinescu
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/248935/zece-zile-de-consacrare