Câteodată...
Autor: Cristi Dobrei
Album: Splendori Eterne
Categorie: Zidire spirituala
Câteodatã,
Când ne suflã-un vânt mai tare
Şi se-aprinde-un foc mai mare,
Peste cel ca piatra rece
Suflã vânt şi focul trece,
Însã, pe el nu îl doare
Niciodatã!
Niciodatã,
Sã nu te încrezi în tine,
Nici în vremea care vine,
Nici în dreapta ta cãrare,
Nici în rangurile tale!
Sã fii reţinut, e bine
Câteodatã!
Totodatã,
Fii deschis la-nvãţãturã,
Cã atâţia-n gol cãzurã!
Pentru inima legatã,
Fii o uşã descuiatã!
Fii luminã şi cãldurã,
Totodatã!
Totdeauna,
Sã-i aşezi pe cap, cununa
Celui care vrea sã ştie
Taine despre-mpãrãţie!
Sã-l încurajezi întruna
Din mulţimi, s-aleagã Una;
De va bate vântul tare,
Sã rãmânã în picioare.
De la drum, sã nu se-abatã,
Niciodatã! ...
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/249000/cateodata