Plutim pe mare spre liman,
Spre Patria dorită,
Chiar dacă valuri vin și vin,
Nu ne oprim o clipă.

Cu noi în barca-i Dumnezeu,
Și-a Lui mare-ndurare,
Ne dă puteri ca să vâslim,
Pe spumegânda mare.

El ne conduce-n Țara Sa,
Chiar dacă vântul bate,
El și-n bătaia cea de vânt,
Mereu ne este-aproape.

Nu suntem singuri noi vre-o dat,
Este mereu și Domnul,
Care veghează zi de zi,
Dar și în noapte somnul.

Plutim pe nori de ceață grea,
Spre Patria iubită,
În fața noastră-i Dumnezeu,
El nu ne las-o clipă.

Dă norii la o parte-ndat,
Și razele de soare,
Din locul sfant... doar pentru noi,
Mereu El le răsare.

El printre stele-n ceas târziu,
Și luna o răsare,
Să lumineze noaptea grea,
Atunci când ea apare.

Pe marea vieții să plutim,
Doar sub a Sa lumină
Spre Țara viselor de sus,
Ce-n veci va fi senină.
Amin