1. Mai dulce-i bucuria noastră
ca tot ce poate fi grăit,
izvorul ei cel veşnic curge
netulburat şi neoprit.

R: Slăvit să fii, slăvit Isuse,
de harul sfânt ce ni l-ai dat,
Tu eşti al bucuriei noastre
Izvor preadulce şi curat.

2. Când suntem doi sau trei, oriunde
cu noi de-a pururea-l Hristos,
iar unde-i El, e totul dulce
și fericit și luminos.

3. Cu cât suntem mai mulţi, cu-atâta
mai fericiţi ne-mpărtăşim
din rugăciune, din cântare
şi din Cuvântul ce-l dorim.

4. O nelumescă părtăşie
ne leagă, în acelaşi dor,
punând o singură simţire
în inimile tuturor.

5. Înfrângerile trecătoare
ne dor de prea puţine ori,
fiindcă ştim că pân-la urmă
tot noi vom fi biruitori.

6. Nimic din bunurile lumii
a noastre inimi nu râvnesc,
mai scumpă-i mântuirea noastră
ca orice aur pământesc.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 361.
Autor text: Traian Dorz.