1. Pe nimeni noi nu întrebăm
de unde vine, din ce drum,
ci unde merge, spre ce țel
e alergarea lui de-acum.

R: Ferice dacă drumul tău
e Dumnezeu și cerul Său,
căci dac-alergi spre Ținta Sa,
/: viața ta devine-așa. :/

2. Nu-ntoarcem capul să privim
trecutul nimănui pe drum,
ci-i îndemnăm pe toți cu noi
spre cer să alergăm acum.

3. Și ca lumina-n mersul ei
ce nu se-ntoarce-n linu-i drum,
să fim lumină pe deplin
în alergarea de acum.

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 31.