1. /: Doamne, Tu mă-ndemni întruna, :/
/: să țin calea Ta cea una, :/
/: să alerg pe ea cu spor
și pe soare și pe nor. :/

2. /: Tu mă-ndemni cu duioșie, :/
/: să țin calea Ta cea vie; :/
/: să nu mă abat din ea
de-i senin, ori vreme grea. :/

3. /: Tu mă-ndemni cu stăruință, :/
/: să-Ți țin calea cu credință, :/
/: să nu obosesc mergând,
nici în faptă, nici în gând. :/

4. /: Tu mă-ndemni cu-nflăcărare, :/
/: să țin calea Ta de soare, :/
/: să nu-mi stingă sfântul jar
nici cu dulce, nici cu-amar. :/

5. /: Doamne-n mine pune, pune :/
/: toate-ndemnurile bune, :/
/: numai calea Ta s-aleg
și să merg pe ea întreg. :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 79.