1. Să-mi iau harfa cea de aur,
pentru-acest poem divin,
/: iată porțile Măririi,
iată îngerii cum vin. :/

2. Să-mi iau pana cea de aur,
pentru-acest cuvânt slăvit,
/: m-am spălat în șapte valuri,
șapte flăcări m-au albit. :/

3. Să-mi iau graiul cel de aur,
pentru Numele nespus,
/: preamărirea Lui începe
de la tonul cel mai sus. :/

4. Să-mi iau haina cea de aur,
pentru prânzul invitat,
/: Cerule începe-ți nunta,
iată ultimul intrat. :/

5. Să-mi iau glezna cea de aur,
pentru zarea care-o sui,
/: următoarea treaptă-i pragul
Tronului Măririi Lui. :/

6. Să-mi iau clipa cea de aur,
pentru Veșnicul Sărut,
/: strălucire, înfășoar-o
dulce, unic și tăcut. :/

I: Cântarea Harului, volumul 4, cântarea 224.
Autor text: Traian Dorz