Te lăuda magarul 'nainte de culcare,
Plecându-şi chiar genunchii, smerit, in faţa Ta...
Stăpânul lui, alături, îşi pregătea mâncare,
Dar să Îţi mulţumească, o Doamne, el uita...

Morala:
Te laudă natura...măgarul cu samar...
Doar omul uită ruga...deci...cine-i mai...măgar?