Izgonirea din paradis-Orbire și suferință  

 "Și izgonind pe Adam, l-a așezat în preajma grădinii celei din Eden și a pus heruvimi și sabie de flacără vâlvaietoare, sa păzească drumul către poarta vieții."  

Putere, bani, faimă, mușchi, succes. .

-E mort? întreabă un medic.

-Nu e mort dar nici mult nu mai are! răspunde un altul. . In alta camera un alt medic:

-De acum poate fi foarte bine. Dar daca nu ascultați, puteți pierde totul în numai două săptămâni.

-Ma duc acolo!

-Unde? Întreabă doctorul.

-La cei care cântă! adaugă pacientul arătând spre televizorul deschis pe Trinitas.

-Canta degeaba. Eu am fost resuscitat de trei ori într-o noapte. Nu am văzut nimic. Nu cred sa existe ceva dincolo! adauga medicul cu slăbiciune in glas. Suntem datori să lăsăm un nume cu care sa nu le fie rusine urmașilor. Sa nu fim hoți. Dar despre ce e bine și ce e rău nu stim multe.

-Avem totuși o conștiință, adaugă pacientul. Si știm ce e bine și ce e rău.

Într-o sală de așteptare un pacient tânăr, probabil culturist așteaptă să intre la medic. Dupa jumătate de ora iese in scaunul cu rotile. Nu poate sta in picioare. Are stări de leșin.

-E prima oara când e internat. Poate i-a fost teama. spune o infirmieră.

-Sunteti prea tânăr să aveți ciroza, trebuie repetat ecograful. spune un alt medic chirurg.

-Doamna doctor, care e diagnosticul? întreabă o asistenta.

-Cancer stadiul 4, metastaza sângerândă. raspunde calm medicul.

Unde e puterea omului și cu ce se mândrește el? Un corp fragil guvernat de forțe și substanțe. O stare de conștiință subțire ca o pânză de păianjen. Un creier controlat de substanțe în cantități infime, de sute de ori mai ușoare decât o picătură de apa... Și totuși?