Stați de veghe-n orice vreme, fiți străjeri în oastea Sa,
Voi ați fost aleși de Domnul, pe pământ pentru-a lupta.

Ridicați-vă căci iată, vremea este pe-nserat,
Curățiți-vă dar haina, s-aveți cugetul curat.

Înarmați ați fost cu arme, cerul vi le-a dăruit,
Nu vă temeți de urgie, nici de vremea ce-a venit.

Din izvorul îndurării, azi de vă veți adăpa,
Biruință-n orice luptă, pe pământ voi ve-ți avea.

Poate-adâncul să răcnească, poate a se ridica,
Oastea lui să vă zdrobească, niciodată n-ar putea.

Căci tăriia voastră este, cel mai mare Dumnezeu,
La El tot e cu putință, pentru El nimic nu-i greu.

Stați din zori până în seară, și din seară până-n zori,
Cu privirea ațintită, dincolo de-ntinșii nori.

O privire ridicată, poate-a o vedea de sus,
Ea nu este ocolită, niciodată de Isus.

El în ajutor coboară, vine când este chemat,
Celor ce-s în suferință, le dă vindecare-ndat.

Pe acei ce stau de veghe, îi va izbăvi mereu,
Căci e neschimbat Stăpânul, preamăritul Dumnezeu.

Stați de veghe-ntotdeauna, biruință ve-ți avea,
Vânturile de vor bate, în picioare voi ve-ți sta.

De s-ar tulbura și marea, ve-ți avea doar primăveri,
De ve-ți fi întotdeauna, pe-acest drum niște străjeri.
Amin