De ai iubirea-n tine, mereu se va vedea,
Lumina care poate, în noapte lumina.

Căci dragostea străbate, și norii tulburați,
Ea poate să-nverzească, lăstarii ce-s uscați.

De-i dragostea prezentă, în viața ta mereu,
Vei fi și tu o parte, din tot ce-i Dumnezeu.

Căci Domnul e iubirea, ce viață poate da,
Ea a-nviat odată, chiar și ființa ta.

De ai lumină-n tine, ce-i bine poți vedea,
Ce-i rău... el va rămâne, mereu în urma ta.

Căci numai prin lumina, venită ce-i de sus,
Tu vei putea pe cale, să fii ca și Isus.

De ai în tine milă, vei fi doar bun mereu,
Cu cei ce-s bieți în viață, și-o duc atât de greu.

Vei fi cum a fost Domnul, cu cei ne-ajutorați,
Cu cei loviți întruna, de oameni alungați.

De ai și bunătate, ești cum a fost Hristos,
Mereu plin de putere, și-n lupte glorios.

Cu glasul blând întruna, aici de tu vei fi,
Pe nimenea vre-o dată, nu vei putea răni.

De ai dorința-n tine, să nu fii ca cei răi,
Pe calea cea îngustă, Vei merge cu ai Săi.

Și de vre-o rătăcire, tu nu vei fi condus,
Pe ea e călăuză, lumina lui Isus.
Amin