Am strigat cu disperare
Autor: Florența Sărmășan
Album: În drumul spre nemurire!
Categorie: Trezire si veghere
Am strigat cu disperare
Rătăceam prin asta lume
Calea bună, n-o urmam
Eram pus mereu pe glume
Rar, la Tine mă gândeam
Neglijent, nepăsător
Nimic, nu mă afecta
Pierdut și rătăcitor
De credință, nu-mi păsa
Dar o dată în încercare
Cu Tine m-am întâlnit
Mă jeleam și-n disperare
Numele Tău, L-am rostit.
Părinții mei, mi-au vorbit
Mult, despre iubirea Ta
Și atunci mi-am amintit
Că ești Cel ce poți ierta.
Disperarea m-a făcut
Să strig Doamne către Tine
Să-Ți promit un început
Ce mă implică pe mine,
Să-Ți promit, că Te-oi urma
Cât trăiesc pe acest pământ,
Câte zile voi avea,
Să Te urmez, Doamne sfânt!
Răspunsul, pe loc mi-ai dat
Focul rău, s-a potolit
Din cuptor am fost salvat
Înspre viață am pornit,
Înspre viața adevărată
Ce prin jertfă mi s-a dat
Spre viața cea minunată
Căci bun Tată, m-ai salvat.
Ochii minții mi-ai deschis
Inima, mi-ai transformat
Și de acum spre Paradis
Gândul meu, s-a îndreptat
Să rămân mereu cu Tine
În Împărăția Ta
Slavă să-Ți dau, să fiu bine
Cu Tine, alăturea.
Amin
Câmpia Turzii, 6 iulie 2023
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/253396/am-strigat-cu-disperare