Finici și sălcii
Autor: Doru Satmarean
Album: Poezii
Categorie: Diverse
Veniți la Domnul cu sălciile și finici din viață
Domnul vorbea prin ilustrații și pilde celor de față
Finicul stă drept și falnic, simbol al binelui și biruinței
Dar salcia stă aplecată și plânsă, simbol al suferinței.

Contrast izbitor la prima vedere a ochilor
Ca simbol sunt amândouă în viața oamenilor
Fenicul ne amintește de bucurie și plăcere
Pe când salcia amintește de moarte și durere.

Salcia e sculptată și pe piatra de mormânt
Dar finicul duce numai la locuri de bucurat
Crengi de fenici iau fost puse Domnului la picioare
Dar nu iau lipsit nici sălciile, pe-a Sa cale în lume.

Amândouă imaginile să le-avem mereu-n minte
Ele vorbesc despre a vieții experiențe de la sorginte
Intre aceste două extreme-i evantaiul vieții ce trece
Aceste experiențe, le-are fiecare, excepție nu se face.

În vitrina oricărei florării-s flori ce-aduc bucurie
Dar sunt și coroane pregătite pentru zile de jale
Viața e un amestec de bucurie și Tristețe
Fără una din ele parcă n-ar avea frumusețe.

Avem râs și plâns, naștere și dureroasă moarte,
Experimentăm eșecuri și succese, de toate
Avem câștiguri și pierderi, dezamăgiri și biruințe
Am fost biruiți și n-au fost toate după dorințe.

Să mulțumim Domnului pentru finici biruințelor
Să nu uităm nici de crengile din tulpina sălciilor
Avem fiecare din noi un pârâu al sălciilor în viață
Ce conține de toate: pierderi, eșecuri și suferință.

Dar să nu agățăm arfa în salcia durerilor noastre
Ci rugăciunile să ne fie ca a finicilor staturi înalte.
Să nu fie strigăt de reclamații și ajutor în fața Lui
Ci cântări de laudă și pentru îngăduința sălciei.

Așa a îngăduit El viața cu finici și sălcii să fie
Să-i mulțumim și pentru una și alta când o să vie
Să adunăm în viață a finicilor și sălciilor experiență
Că ne vor ține treji pe calea credinței în permanență.

Nu putem evita nici finici nici sălciile în viața noastră
Să le acceptăm așa cum vin fără vorbe de cârteală
Să înțelegem că El așa a lăsat viața de la început
Să ne construim din amândouă a existenței cort.

Din realitatea vieții nu putem evada cum vrem noi
Că-n viață orice lucru e făcut pentru vremea lui,
Cu eticheta prețului său, biruința nu-i la întâmplare
Așa cum nici succesul nu-i accidental când apare.

Pentru tot ce Domnul ne dă, nu-i ceva normal
Ci trebuie să transpirăm și noi, să ajungem la mal
Noi am lua numai ramura de finic ca pe ștafetă
Dar și salcia face parte din a vieți cale trasată.

Toții oamenii Lui a avut aceste două stări
Priviți la Iov, la David și la alții în a vieții trăiri
Priviți la Pavel ce-a avut și respingeri și succes
Uneori aplauze alteori bătăi, și a fost trimis.

A făcut evanghelizare cu țepușul în coastă
Fără a se plângă, dar mândru de experiența avută
Nici un pământean n-a avut parte numai de finici
Au fost și sălcii chiar dacă la unii, uneori mai mici.

Unii au parte mai mult de sălcii decât finici
Dar nu descurajează, că sălciile rămân aici
Nu-s numai aicea finici și sălciile în există
Rămân și pentru dincolo, unde se schimbă.

De-ai avut parte de mulți finici în viața ce-ai trăit
Mulțumește Domnului, nu-i meritul tău că ia-ai avut
Că ai întâlnit mai mulți finici ca sălcii pe calea ta
Nu tu i-ai semănat pe nici unul din ei, nu te lăuda.

Mulțumește-i Lui pentru sănătate și bunăstare
Pentru liniștea ce ai, că ți se cuvin, nu crede
Nu te felicita singur de finici crescuți în viața ta
Nu-ți asuma merite, că ar putea crește și salcia.

Finici vieții, se pot în sălcii plângătoare transforma
Și cursul vieții o întorsătură gravă poate ca să ia
Uițați-vă la cotidianul vieții, câte se pot zilnic întâmpla
Azi cu piciorul pe stâncă și mâine în groapă poți cădea.

E greu de apreciat rostul sălciilor în viață
După ce-ai trăit printre finici, sălcia nu-i dorită
Și sălciile au părți bune, doar trebuie depistate
Iacov a ajuns prinț, după ce-a fost snopit în bătaie.

La ce a fost bună bătaia, ce Domnul I-a aplicat?
La miez de noapte, cu ce pe Iacov la ajutat?
Fierea lui înverușunată, Domnul I-a zdrobit
Pentru numele dat, și popor Său L-a pregătit.

Te-ai întrebat vreo dată, de sălciile din viața ta?
Vrea să vezi cerul ca Ștefan când primea cu piatra?
Pe la serviciu sau altundeva unde leul rânjește la tine
Vrea să te apropie de El, ca pe Daniel și pe tine.

Exemple multe sunt, de oamenii ce sălcii au avut
Și sau păstrat, ca și cum doar finici ar fi crescut
Ai mulțumit vreodată Domnului pentru salcia ta?
Sau murmuri într-una, că de ce o lasă în casa ta?

E nevoie de har ca să putem purta aceste poveri
A sălciilor plecate și a finicilor crezând că aduc fericiri
Nu-i ușor să porți a finicilor opulență ca creștin
E greu să trăiești la umbra lor și să le fii stăpân.

El va răsplăti odată atât pentru salcii căt și finici
Dacă i-am trăit după rostul dat de Domnul aici
Putem păcătui atât între sălcii cât și între finici
Suntem vrednici pentru sălcii dar nu pentru finici.

Domnul să dea putere, să putem sălciile purta
Dar să dea și înțelepciune, cu finici de-a lucra
Fie finici, fie sălcii de ne vor fi date în grădină
Să le trăim și lucra cu grijă, până Domnul o să vină.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/253682/finici-si-salcii