1. Eu sunt un strop din unda Ta
Izvor desăvârșit de viață,
Și toată strălucirea mea
Mi-e revărsată de-a Ta Față.

R1: Și sunt un psalm din cerul Tău,
De negrăită armonie,
Tot ce-i dumnezeiesc al său,
Se datorește numai Ție.

2. Și-o iotă din Cuvântul sfânt,
Suit cu trudnică trăire,
Spre slava unui legământ
Dus doar cu moartea la-mplinire.

R2: Și-o rază din lumina Ta.
Căzut-o clipă peste tină,
Tot ce-i ceresc și sfânt în ea,
E numai partea Ta divină.

3. Și-un picur din al Tău ocean,
Și-un rod al rugăciunii Tale,
Și-un rob ce urcă an de an
Spre slava datoriei sale.

R3: Și tot ce-am vrednic și frumos,
E numai cazna spre mai bine,
Și lupta grea cu tot ce-i jos,
Să nu-mi iau fața de la Tine.

I: Cântarile Harului, Volumul 4, cântarea 189
Text: Traian Dorz