Întinde mâna, Tată... mi-e sufletul zdrobit
Şi haina mi-e pătată şi trupul obosit...
Am alergat prin lumea de lacrimi şi suspine,
Am alergat dar, singur... nu Te aveam pe Tine...

Întinde Doamne, mâna, şi vezi-mi neputinţa
Căci multele necazuri mi-au zdruncinat credinţa
Şi-acum îmi pare crucea că mult prea greu apasă
Iar vorbele mă dor şi teama nu mă lasă...

Întinde mâna, Tată... furtuna se-nteţeşte
Şi-n inimă iubirea o simt cum amorţeşte
Iar dorul după Tine mistuitor îmi pare
Şi caut, şi caut într-una o cale de salvare...

Îmi plec genunchii-n rugă... o, Domnul meu iubit
Am fost un fiu netrebnic prin lume rătăcit
Dar azi mă-ntorc acasă... păcatul greu mă doare
Întinde Tată, mâna, şi dă-mi eliberare!

Vulcan-01-10-2023
Mary