După multă vreme, se aude tot mai clar
Că va fi o revedere sus, pe bolta de cristal,
Când cu glasul de arhanghel va cutreiera planeta,
Isus, Domnul mântuirii, să își ia în cer mireasa.

Toți acei ce-s fără pată, ce-au primit cerescul har,
Toți ce-au ascultat de Domnul prin jertfa de la Calvar,
Toți acei ce-n lupte grele s-au lipit mai mult de cer,
Ei zbura-vor către stele, iar în frunte sfântul Miel!

Câtă bucurie mare, ce nespuse simfonii,
S-a sfârșit în astă lume ale noastre pribegii,
Nu mai sunt nici neputințe și nici grele suferinți,
O, ce scumpă bucurie, să fii și tu printre sfinți!

O, ce preț, ce slavă mare ne așteaptă-n depărtare,
Când sosi-vom sus pe plaiul gloriei nemuritoare,
Câtă pace și odihnă vei găsi-n al tău locaș
Ce l-a pregătit Stăpânul pentru cei răscumpărați.

Va rămâne-n depărtare tot ce-ai strâns trudind din greu,
Însă sufletul tău, frate, va veni la Dumnezeu,
Te-or urma a tale fapte, vorbele pline de har,
Tot ce-ai semănat cu Domnul cât erai pân-la liman.

Azi e ziua pregătirii ca să fii chemat la cer,
Căci se cere o sfințire, să te-asemeni tu cu El,
Să lași mâna de olar ca să modeleze vasul
Să nu ai din zgura lumii atunci când sosește ceasul.

Ca un hoț va fi venirea și va fi o întrebare,
Tu, ce-ai stat în așteptare, ce-ai primit răscumpărare,
Când va fi a Sa venire, după timpul prevestit,
Ești gata cum te-a găsit?