De ce ceri mai mult timp pentru tine în viață
Dacă tot îl risipești în lucruri fără importanță?
Te plângi că te plictisești, că n-ai ce face
Că-ți mai omori timpul cu lucruri sărace.

Dacă n-ai priorități în viață, lucruri de valoare
La ce-ți folosește mai mult timp în existare
De ce îți risipești viața fără înțelepciune?
Cea mai limitată resursă, dată omului pe lume.

Cu bogății materiale de ai multe sau puține
Plaja posibilităților e mare să faci ce vrei cu ele
Dar timpul e limitat pentru toți oamenii pe lume
Ca să faci tot ce vrei în viață timpul n-ajunge.

Să petreci timpul numai în plăceri deșarte
Nu cere mai mult timp ca să trăiești în păcate
Să poți păcătui mai mult nu cere a vieții prelungire
Să îngrămădești păcate peste păcate mai multe.

Dacă ceri încă timp înseamnă că ești conștient
Ca timpul pe pământ pentru a face ceva e limitat
Rezumă-te la lucruri valoroase de importanță
Și viața-ți va avea sens, vei fi împlinit fără plictiseală.

Fă bine și fii plin de dragoste cu cei din jurul tău
Petrece-ți timpul ce-l ai cu cei dragi nu în rău
Trăiește cu adevărat profitând de timpul ce ai
Nu alerga ca zănaticul într-una după bani.

Cei care pierd timpul mai mult nefăcând nimic
Se plâng cel mai mult că nu le ajunge deloc
E cea mai ireparabilă pierdere și nu realizează
Stau numai dar se plâng că n-au timp, pozează.

Cei ce pierd timpul-s cei mai puțin neliniștiți
Că se simt bine lenevind în voie și relaxați
Într-adevăr nu toți percepem trecerea timpului
Nu la fel dar unii nu percep deloc trecerea lui.

Realitatea treceri timpului este relativă unora
Pentru că nu-i înțeleg pierderea și importanța
Dar pe an ce trece parcă timpul fuge mai tare
Și la anii bătrâneți parcă viteza-i nu mai are zare.

Privim în urmă cu nostalgie sau cu amărăciune
C-am lăsat în urmă lucruri folositoare și bune
Sau n-am făcut nimic, nimic nu rămâne, nimic
Ai vrea să dai timpul înapoi s-o iei de la început.

Dar vai! Timpul este ireversibil, nu se mai întoarce
Să reiei ce-ai pierdut, ce n-ai făcut rămân amintire
Să mai ceri timp n-are rost pentru unul ca tine
Ce puteai să faci ca tânăr, acum nu poți bătrâne.

Să-ți prelungești chinul, suferința și regretele
Timp dacă mai primești ceva n-are să-ți ajute
Chiar dacă-ai făcut numai lucruri importante, mari
Le ai în amintire, bucură-te de un sfârșit cu realizări.

Timp aici nu mai primim, cât ne este dat trăim
Să nu uităm de Domnul, că toți de la El viață primim,
Lungă sau mai scurtă, important lucru ce putem face
Să ne lăsăm găsiți de Domnul și timpul cu folos trece.

Omului nu-i ajunge în viață niciodată timpul. .
Dar nu se plânge dacă viața trăiește cu Domnul
Când ți sa epuizat timpul, prelungiri nu vei cere
Vei fi bucuros că pleci Să-l întâlnești în veșnicie.

Acolo cu toții avem timp destul, fără sfârșit
Vom fi ieșiți din timp ce-i tuturor scurt și limitat
Acolo timpul așa împărțit, nu mai există nimănui
Acolo-i veșnicia cu pace și bucurie-n prezența Lui.

Numai cei ce risipesc timpul nu le ajunge aici
Vor timp mai mult pentru a face ceva de-ar voi...
Pentru ce cer mai mult timp? Că nu-l știu folosi
De ce-ar avea mai mult? De-ar avea l-ar risipi.

Cea mai mare valoare ce ne este dată în viață
N-o prețuiesc unii dar prețuiesc pe cea materială
Omule, timpul de nu-ți ajunge în ce faci sau nu...
Restrânge-ți după importanță voile și-ți va ajunge timpul.

Fă-ți timp și vei avea timp a spus cândva înțeleptul
Pentru a face bine și a sluji credincios pe Domnul
De ce ceri timp mai mult când știi că nu se poate
Împarte-ți timpul înțelept și vei face cu brio pe toate.