Perfecțiunea, termen de comparație n-are
Pe pământ cu ce S-o compari nu-i sub soare
Perfecțiunea-i din Dumnezeu, El însuși este
A creat totul perfect într-o mare desăvârșire.

Acum perfect pe pământ nu mai este nimic
Diavolul prin păcat și corupție totul a pervertit
Albul nu mai este perfect alb mai are umbre
Nici umbra nu-i perfectă pete de lumină are.

Perfecțiunea strălucește în imperfecțiune
Acolo unde totul e imperfect se impune
Știm că la Perfecțiune nu-i nimic de-adăugat
Dar știm că nu este nimic nici de înlăturat.

Perfecțiunea-i plictisitoare spun unii filozofi
Că nu mai e nimic de făcut la ea și-ți dă fiori
Când te uiți la ea și nu vezi o mică greșeală
N-ai ce să comentezi despre ea că-i divină.

Nimeni nu se naște perfect și nevinovat
Că imperfecțiunea și vinovăția le-am moștenit
Și trăind în viață le adâncim tot mai mult
Ca să ajungem la ea e timpul vieții prea scurt.

Perfecți și desăvârșiți vom fi numai când,
Vom ajunge cu cel perfect, Domnul Sfânt
Aici doar tindem spre desăvârșire, Perfecțiune
Dar să fim aici e imposibil cu Satan pe lume.

Păcatul și greșeala ne fac vulnerabili, imperfecți
Acestea au stricat perfecțiunea și primilor Creați
Și de-atunci nu mai este Perfecțiune pe lume
Degeaba spun oamenii perfect la ceva ce nu e.

Perfecțiunea nu-i atunci când n-ai de-adăugat
Ci atunci când nu mai e nimic la ea de înlăturat
Lumea e imperfectă că-i doar copia prefectului
E copia Perfecțiunii din Dumnezeu și-a chipului.

Perfecțiunea și desăvârșirea-s inaccesibile,
Aici pe pământ unde omul e corupt în trăire
Dar datoria umană este să tindă spre Perfecțiune
Că perfecțiunea și desăvârșirea stau în sfințenie.

Biserica nu-i o societate de sfinți, de perfecți
Ci e plină de imperfecți candidați să fie sfinți
Dacă azi cineva se crede perfecționist, negreșit
Ceilalți din jur au așa mult, mult de suferit.

A iubi pe Dumnezeu e tendința spre Perfecțiune
E sensul vieții găsit, să ajungem la desăvârșire
Înțelepciunea, ascultarea, răbdarea și moralitatea
Sunt din roada Duhului, indicatoare spre Sfințirea.

Tendința de-ajunge la Perfecțiune ne e în natură
O necesitate impusă în om prin ființa-i creată
Drumul spre desăvârșire, spre Perfecțiune
E întotdeauna deschis omului cu intenții bune.

Perfecțiunea e stare de calități imaginare
Ce unii nu cred că există la om sub soare
Calitățile ne sunt lăsate de Dumnezeu scrise
Biblia e cartea unde ne sunt nouă descrise.

Trebuie doar citite și însușite cu interes
Și trăindu-le cu credință pe calea cu Hristos
Domnul a fost perfecțiunea întruchipată cândva
Ce așteaptă acum în cer până la revenirea Sa.

Va reveni Să-și Ia toți credincioși imperfecți
Să-i ducă cu El în slavă unde vor fi Perfecți
Până atunci fraților să tindem spre perfecțiune
Trăind credincioși Lui sigur acolo vom ajunge.