1. Azi cu inima zdrobită
din a fărdelegii vale,
/: vin cu pocăință-adâncă,
Doamne-n fața milei Tale. :/

2. Sângele-Ți ce-a curs pe cruce
și-astăzi să mă curățească,
/: ca să pot din nou cu râvnă
să fac voia Ta cerescă! :/

3. Mulțumesc, Isuse, Doamne,
că-n iubirea Ta cea mare,
/: mă primești și de-astă dată
și-mi dai dulcea Ta iertare! :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 297.