E lupta tot mai mare, e timpul tot mai greu,
Ne spun cât de aproape, e astăzi Dumnezeu.

E valul tot mai mare, înaintarea grea,
Căci ziua așteptată, aproape este ea.

Ispitele se-arată, dorite-a ne opri,
Căci știu... ele îndată, aici se vor sfârși.

Se zbate vântul... marea, să nu înaintăm,
Dar nu oprim o clipă, în viață doar zburăm.

E lupta tot mai mare, căci o mai mare zi,
Cea doar de sărbătoare, îndată ea va fi.

Unde cei sfinți... la ceruri, de-aici ei vor pleca,
Căci sfinții își au Țara, la Domnu-n slava Sa.

Se luptă să ne smulgă, furtuna din pământ,
Ca să robim pământul, în iaz de foc sfârșind.

Putere ea nu are, puterea-i Dumnezeu,
Ce-ntruna ne-ntărește, oricât ar fi de greu.

E lupta tot mai mare, ce minunat va fi,
Vestește biruința, cea mare-n marea zi.

Se-aud și pași în zare, aproape-i un sfârșit,
Aproape este cerul, cu locul pregătit.
Amin