Coliba unde sta dragostea
Autor: Viorica Stela Dan
Album: Raze de lumina
Categorie: Zidire spirituala
COLIBA UNDE STA DRAGOSTEA.
*****
Coliba unde stă dragostea,
Are toate bogățiile în ea,
Minunile cerului o împodobesc
Şi darurile sfinte înfloresc.
Cu Isus alături,
La greu nu dai înlături,
Cu iubirea Lui Isus,
Pașii ţi-i îndrepți în sus.
Şi-ţi aduni comori,
Pentru acele zori,
Din Cetatea de sus,
În casa ce ţi-o dă Isus.
În altruismul iubirii,
Se frâng judecățile firii.
În blândeţea gingașă,
Iubirea creşte uriașă.
În dărnicia fără murmur,
Mila-i tezaur de aur.
Iertarea dată deplin,
Scutește sufletul de venin.
Vindecarea de durere,
Se face-ncercările grele.
Răbdarea încolțește,
Când firea se smerește.
Şi creşte tot creşte,
Firea ce din Dumnezeu este.
Poţi să ai multe palate,
Dacă Isus e departe,
Dragoste n-ai să găsești,
Tot sărac tu, te numești.
Mucegaiul nemulțumirii,
Stârnește mândria firii.
Tot mai vrea, înfometează,
Iubirea ţi-o corodează.
Oricât ai, nu-ţi mai ajunge,
Avariția-i gata, să te subjuge.
Nu ai noapte, nu ai zi,
Strângi comori ce-or putrezi.
Ros de invidie,
Averea te chinuie.
Cum să n-ai... ce altul are?
Te robește astă-întrebare.
De ce numai el, eu, nu?
Şi-ncet, încet moare sufletu'.
Trufia te macină,
Ura te zdruncină.
Şi-n al vieţii crepuscul,
Din uriaș ajungi minuscul.
Din om bun şi drept,
Ajungi om infect.
Doamne dă-mi înţelepciune...
S-adun comorile bune,
Să n-adun paie pe foc,
Răutatea... deloc.
S-adun iubire în stoc,
În dragoste să mă coc.
Să nu mă roadă invidia,
Să nu m-ajungă trufia,
Să curgă mulţumirea,
Revărsată cu iubirea.
Sfințirea în mine să rodească,
O fiinţă dumnezeiască.
Ură să nu se găsească... ioc.
În sufletul meu deloc.
Să-mi fie inima plină,
De-a cerului lumină.
Mila şi iertarea,
Să-mi fie umblarea.
Smerenia să-mi fie ştiinţa,
Dărnicia şi îngăduința,
Pas la pas cu pocăinţa,
Să-mi mărească credinţa.
Neprihănirea să înflorească,
Inima... să nu se ofilească.
Amin
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/26100/coliba-unde-sta-dragostea