Ai grijă că vorba

Ai girjă! că vorba-nţeleaptă,
Mai multe-nţelesuri nu dă!
Ea este adînc cumpănită,
Şi-n inimi curate ea stă,

Ce dulce e vorba cinstită!
Ieşită din gîndul curat,
Ea dă celui trist mîngîiere,
Lăsînd la nevoie un sfat.

Ruşine-ţi aduce într-una,
Cuvîntul rostit fără rost,
Dar mult, se înşeală minciuna,
Crezînd că se uită ce-a fost.

Căci nu pentru prea multă vreme,
Ascuns adevărul va sta,
Şi vai! cum cel rău se va teme,
Cînd sus, pe nălţimi va striga.

Să nu-ţi fie teamă vreodată,
De cei ce minciuni slujesc,
Căci ei precum pleava uscată,
Se spulberă-n vînt, cît clipesc.

Alege dar, calea cea dreaptă,
Ce-i Sfîntă şi duce în sus,
E singura cale, curată,
Pe care a mers şi Isus.

Ai girjă, priveşteţi lăuntrul,
Mormînt văruit să nu fi,
În tine să fie-adevărul
La alţii să-l poţi dărui,

Din inimă bună curată,
Într-una-adevăr să rosteşti,
Căci vorba ta spune adesea,
Aşa cum în inimă eşti.

Veniva o zi cînd minciuna,
În faţa dreptăţii va sta,
Atunci cînd perdeaua ce-ascunde,
Pe veci la o parte s-o da,

Atunci flutura-vom drapelul
Pe care-adevăr este scris,
Pe veci vom uita nedreptatea,
Aşa cum Isus ne-a promis.

Amin August 1997 Ilie Be. ciu