Ai tot auzit

Ai tot auzit, de Divina iertare,
Ce sus la Golgota, se-mparte în dar,
Ce mare iubire, şi cîtă-ndurare,
Ţi-arată Isus prinmăreţul să har Har.

Ce mulţi ani frumoşi? ai pierdut pe vecie,
Căci i-ai petrecut, în plăceri şi păcat,
Nu vrei ca să fie, în cer bucurie,
Că încă un suflet, a fost azi salvat?

Veni-va o zi, cînd sortit la pieire,
Pămîntul va trece, cu trosnet arzînd,
Şi semnele vremii, ne dau azi de ştire,
Că ziua aceea va fi în curînd.

Va fi, o zi de groază, şi-adîncă căinţă,
Cînd pentru vecie, vei fi condamnat,
Fiindcă pierzi vremea, cînd e cu putinţă,
Să fi prin credinţă, iertat de păcat.

Azi trece Isus pe aici, şi se-opreşte,
La tine, şi-n ochi te priveşte cu drag,
Nu-i vezi în priviri, cît de mult te iubeşte?
Îl vei mai lăsa, să aştepte în prag?

Amin. Ilie Belciu