Rugăciune

Dă-mi Doamne-nţelepciune şi lumină
Pe calea-acestei zbucimate văi
Cît grîul va mai fi lîngă neghină
Să mă feresc de sfatul celor răi.

Să ocolesc în drumul meu prin viaţă
Batjocura dispreţul şi-nălţarea
Şi să ascult Divina Ta povaţă
Ce mă învaţă pacea şi răbdarea.

Să nu îgădui gîndul răzbunării
Să-mi chinuiască fiinţa mea prin ură
Ci să fiu bun şi devotat iertării
Urmînd doar Sfînta Ta învăţătură.

Aş vrea să-mi stăpîneşti din plin vorbirea
Cuvîntul meu pe alţii să-i zidească
Să mă smeresc mai mult zdrobindu-mi firea
Lăsînd în jurul meu alţii să crească.

Să pot trăi în sfîntă curăţie
Căutînd cu teamă să urmez dreptatea
Fiinţa mea Isuse vreau să fie
Un loc unde domneşte bunătatea.

Dă-mi Doamne multă, multă umilinţă
Să pot smerit să te slujesc pe Tine
Iar cînd sînt încercat de necredinţă
Revarsă Duhul Tău deplin în mine.

Vreau să privesc-nainte cu tărie
Cînd sînt lovit de servii nedreptăţii
Şi să fiu plin de sfînta bucurie
Căci numele mi-e scris în „Cartea Vieţii”.


Amin

Belciu Ilie, Ianuarie 2003