Dacă ai vrea, ți-aș transforma tot of-ul într-un cânt,
Și lacrimile ți le-aș face stele de argint,
Pe cerul nopții pururi să lucească,
Topindu-se-n Lumină să vestească,
Că S-a născut Mesia pe pământ.

Dacă ai vrea, te-aș îmbrăca în fericire,
Și-aș pune-n tine veșnicia… nemurire,
Te-aș face alb, mai alb ca neaua cea curată,
De-ai vrea, nu vei cunoaște moartea niciodată,
Mereu vei fi înconjurat de har și de iubire.

Dacă ai vrea, ți-aș presăra pe cale fulgi de nea,
Să-ți fie mersul mai ușor în lumea asta rea,
Cred că ți-aș da chiar aripi ca să poți să zbori,
Să poți să vezi splendorile de dincolo de nori,
Dacă ai vrea, dacă ai vrea, dacă ai vrea…

În lumea ta, doar pentru tine-am hotărât azi să cobor,
Să-ți umplu-n suflet acel gol, acel sacru, tainic dor,
Dacă ai vrea, aș pune-n ochii tăi doar soare și senin,
Aș face orice ca să îți spăl păcatul și durerea să-ți alin,
Și ca să poți să fii cu Mine-n slavă; pentru tine... mor.

Ah, dacă ai vrea în inima ta azi să Mă primești,
S-ar bucura cu noi toți frații, oștile cerești,
De-ai vrea ca-n tine să Mă nasc din nou,
Azi, de Crăciun, dacă-ai primi prin har, acest Cadou,
Atunci și tu, un fiu al Meu, pe veci o să trăiești.