1. Dacă crezi în Dumnezeu,
să-L asculți mereu, mereu!
Ascultarea-i semnul sfânt
al credinței pe pământ.

R: Fericit, fericit
tu vei fi mereu,
dac-asculți liniștit
azi de Dumnezeu!

2. Sunt pierduți, stricați și răi
cei pe-a-neascultării căi.
Chiar de s-au pierdut prin flori,
ej sunt tot neascultători.

3. Omu-n rai, la început,
chiar acolo s-a pierdut,
căci n-a ascultat deplin
glasul Domnului Divin.

4. Ascultarea de-adevăr,
te păstrează-n veci în cer.
Ea e semnul, ne-ndoios,
că ești robul lui Hristos.

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 389.