1. Cei ce vor să fie mari,
nu pot ca să creadă-n Tine,
CEL SMERIT, ce-ai dezbrăcat
slava cerurilor pline!
/: O, Isuse, :/
pentru noi Ţi-ai dezbrăcat
slava cerurilor pline!

2. Cei ce vor să fie mari,
sunt înalte metereze;
apa harului în ei
n-are loc să se aşeze!
/: O, Isuse, :/
doar în cei smeriţi Tu faci
harul veşnic să se-aşeze!

3. Cei ce vor să fie mari,
nu pot trece poarta-ngustă,
ca să intre-n Locul sfânt.
Tainele nu Ți le gustă.
/: O, Isuse, :/
cei smeriţi au Locul sfânt,
Pâinea tainelor ei gustă!

4. Cei ce vor să fie mari,
laudă nu-Ţi pot aduce,
jertfa asta o cunosc
numai cei ce poartă cruce.
/: O, Isuse, :/
cei ce trag la jugul Tău,
laudă Îţi pot aduce!

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 271