1. Te laud, Doamne, neoprit,
oricât e vântul de pornit!
Te laud, Ocrotirea mea,
chiar dacă lupta-i tot mai grea!
Te laud și smerit mă-nchin,
c-un cânt de dragoste senin!
Te laud mai înflăcărat,
o, Tatăl meu Cel minunat!

2. Te laud azi şi-n veşnicii,
Cel care eşti, erai şi vii!
Te laud pe pământ și-n cer,
Izvor de haruri ce nu pier!
Te laud, prin Isus Hristos,
o, Dumnezeul Credincios!
Te laud - și Te rog să-mi dai
cântări mai noi și cer în trai!

3. Te laud sfânt în duh şi-n trup,
și lauda n-o întrerup,
căci mi-o înflăcărezi mereu,
prin har, Preasfinte Dumnezeu!
Te laud tare și încet,
chiar dacă lăudând repet!
Izvorul ei e nou și plin,
țâșnind spre Tine, Doamne-amin!

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 280