Nu mă mai satur Doamne să privesc,
La slava Ta ce-o văd în univers
Cum astrele pe orbită se rotesc
Iar omul stă ş-atmiră a lor mers.

Nu mă mai satur Doamne să aud,
s-aud Eu vocea sfântă minunată
S-aud eu răsunând al Tău cuvânt
Ce inima spre ceruri mi-o îndreaptă.

Nu mă mai satur Doamne să gândesc
La ţara care-I dincolo de nori
La paradisul veşnic şi ceresc
Unde vom fi de-apururi în splendori.

Şi toate-acestea mă ţine pe cale
Îmi dă imbold să urc spre nemurire
s-ajung acol la marea sărbătoare
Acolo unde-i numai fericire.
6/5/2005gl