La tronul milei tale Doamne
Eu mă cobor aşa cum sunt!
Am sufletul zdrobit în mine
Aduţi amine că-s pământ.

Sunt pulberea din drum Stăpâne
Ce-ai ridicat-o-n harul Tău.
Sunt lutul modelat de Tine
Dar am un duh din Dumnezeu.

Când vezi că lutul se sfărâmă!...
Să-l modelezi prin harul Tău;
Iar în cuptor să-l ţii de mână,
Să se-ntărească Domnul meu.

Când cele ce aleargă-ntruna
Se încovoaie sub povoară!...
Întindeţi o Stăpâne mâna,
Şi fă Tu sarcina uşoară.

Cănd cele ce deschide poarta
La cel setos, flămând, trudit!...
Ele-au slăbit de-a ajuta
Să le-ntăreşti Isus iubit.

Când cei ce privesc pe fereastră!
La frumuseţea ce-ai creat
Când peste eii ceaţa se lasă!
Ai milă medic minunat.

Fă să se vadă a Ta lumină
Să străucească ne-ncetat;
Iar când vom fi-n ţara divină
Să fim cu-Acel ce nea salvat.

8/13/2004gl