1. Să ne odihnim ființa
pe iubirea Ta mereu,
/: căci Tu-Ți ții făgăduința
și-o-mplinești prin orice greu! :/

R: Doamne-a Ta iubire,
ea ni-i odihnire!

2. Să nădăjduim în Tine,
să ne-ncredem pe deplin
/: în cuvintele-Ţi divine,
care cu-mplinire vin! :/

3. Doamne, fă-ne Tu credința
și iubirea foc sublim!
/: Cum Tu-Ți ții făgăduința,
şi noi partea s-o-mplinim! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 246